Patrocle - câinele pozar

War zone!

2011-02-06T14:27:00.001-08:00

Adevăratul război al acestor vremuri este cel cu noi înşine. (Gabriel Petru Baetan)

The black sadness

2011-01-22T12:40:00.000-08:00

Ce credeţi că se întamplă atunci când pică curentul în tot în oraşul?
(Hmm...nu prea multe. Eu de exemplu îl aud înjurând pe vecinul de dedesubt)

Străzi în întuneric şi o linişte cruntă. Dar nu e genul de linişte apăsătoare (liniştea din câte ştiu io niciodată nu a fost apăsătoare) - apăsătoare e frica noastră de întuneric. Obişnuiţi cu atâtea neoane, reclame din leduri, lumini şi becuri de tot felul - am uitat ce e ăla întunericul. (Am uitat şi ce e ăla un cer înstelat...mdea, că doar cine mai vede stelele în oraş?).

Cu atâtea neoane care ne ţin companie, ne-am cam înstrăinat unii de alţii fără să ne dăm seama, am devenit solitari şi părăsiti reciproc. (noroc totuşi cu minutele incluse în abonament pe care le putem vorbi acum în orice reţea, la orice oră, nelimitat...cu prietenii noştri).

Măi, de ar pica mai des curentu'... aşa poate am începe să ne mai căutăm din când în când şi să mai tragem om la om, că de holograme luminoase sunt sigur că am avut parte destul...

PS: Ideea nu a fost în totalitate originală(asta ca să nu zic direct că de fapt, ideea de la care a pornit poza a fost copiată fără urme de ruşine:D) - sursa inspiraţiei. Şi de asemenea photoshopată în ultimu' hal.

Let's get light painted!

2010-11-21T07:59:00.000-08:00

Aceasta a fost o sesiune(pardon, două sesiuni) de pozat cu multe ajutoare, pornită de la un mic conflict: photoshop(susţinător Marius G) vs photography(susţinător Marius P - adică io)

Ideea a fost simplă: luăm cât mai multe lanterne, hârtie creponată(ca să colorăm lumina) şi ajutoare fară număr.

Din păcate munca nu a fost una uşoară - mulţi au cedat din cauza frigului, a stresului permanent şi a condiţiilor proaste. :D

Alţii...au rezistat. Şi-au făcut prieteni noi...

chiar şi-au jurat credinţă veşnică...

Multumiri trupei: Marius(cel care a zis ca nu se poate decât în photoshop), Angel(ajutor de încredere), Vlad Benchea(traiască-ţi lanterna!), Vladuţ(fiinţa răbdătoare), Glonț(omul ce declanşa), Mihai(cel de naţie verde), Bogdan(a cărui zi am sărbatorit-o, hehe:D), Tudor(susţinere psihologică), Cristina(unica fată prin preajmă)

Lady in white

2010-10-22T14:02:00.001-07:00

"Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde." (Ludwing van Beethoven)

Panorama

2010-10-11T09:20:00.000-07:00

Recent am descoperit cum din câteva poze mici se poate face o panorama ceva mai mare. Pentru cei care nu au bani cu caru' pentru obiective grand-angulare, asta e o metoda frumuşică să obţină panorame la rezulţii mari(din păcate cu un pic de muncă în plus, dar cu rezultate spectaculoase)

(panoramă din 3 imagini - rezoluţia finală 20MP)

(panoramă din 4 imagini - rezoluţie finală 32,7MP)

(4 imagini diferite suprapuse)

Water drop experiment

2010-08-16T13:18:00.000-07:00

Mod de lucru:

- se iau 3 reflectoare de 300W şi încă 3 becuri de 100W(în total: 1,2kW/h)
- te duci la casa unui prieten de-al tău(ca să nu trebuiască să plăteşti tu factura la curent...)
- şmangleşti 2 boluri de sticlă din bucătăria mamei prietenului tău şi le umpli cu apă
- fixezi reflectoarele să bată toate pe vasul de sticlă
- îţi iei un ajutor de nădejde pe post de "picurător"
- şi bineînteles, pândeşti momentul izbirii picăturii în apă!(sau tragi în rafală cu speranta în suflet: "Că poate...prind măcar o picătură când se sparge de apă")

(iso 800, 1/1600sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/2500sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/2000sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/2500sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/4000sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/3200sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/3200sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/4000sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/4000sec, f/5.6, 55mm)

(iso 800, 1/1000sec, f/5.6, 55mm)

(iso 1600, 1/3200sec, f/5.6, 55mm)

PS: Mulţumiri lui Bogdan Dorca pentru ajutorul acordat la pregătirea studioului şi la construcţia picurătorului. De asemenea să nu-l uităm şi pe sponsorul care a vrut să rămână anomim şi care a oferit cazare, masă şi muuultă energie elecrică - toate pe nimica.

Bestia albă

2010-08-05T06:01:00.001-07:00

Nu vă lăsaţi amăgiţi de boticul ei draguţ şi de blăniţa ei fină şi moale. În spatele acestei fiinţe adorabile să ascunde un adevărat prădător cu intenţii meschine, o fiară cu totul sălbatică - ea e mâţa perfectă...

Ea e cea care a răpit din viaţa mea tot ce am avut mai scump: canapeaua. Nu e vorba de o canapea oarecare, ci "canapeaua" mea: cea care îmi alina oboseala şi îmi aducea cel mai dulce somn... Acum trebuie să împart canapeaua cu bestia, şi chiar să i-o cedez ei.

(Enervant este că din cele 24 de ore ale zilei 16 le petrece dormind...şi da, tocmai pe canapeaua mea)

Pe lângă nesfârşitul somn de frumuseţe...o văd ore întregi spălându-se, ore întregi în care îşi netezeşte blana. Credeam că fetele din ziua de astăzi au o problemă cu timpul pe care îl acordă tehnicilor de înfrumuseţare şi îngrijirii personale, dar trebuie să recunosc...pisica mea le depăşeste la capitolul ăsta. :D

Iubeşte păsările din cale afară de mult...mai ales rândunicile de la geamul meu... se dă în vânt după ele, atât de mult încât e în stare să se arunce pe fereastră pentru o tocăniţă de rândunică.

După un "bungee jumping" fără coardă, de la etajul 1 cam orice animal s-ar linişti şi nu ar mai încerca aşa ceva în viaţa lui. Totuşi fiara asta blănoasă, nu s-a lăsat...şi astăzi chiar a prins o rândunică pe care a mâncat-o fără nici cea mai mică problemă sub privirile mele.

Sper să-ţi stea în gât! Să regurgitezi pene până ţi-o veni rău... poate aşa n-o să-ţi mai trebuiască să prinzi rândunici.

PS: Cred că o să îmi iau un câine...

Întoarcerea la natură

2010-07-24T11:04:00.001-07:00

"Auzi, domn'le: prelucrare photoshop? Eu să fac aşa ceva?! Niciodată...niciodată..."

Că tot veni vorba de ceva mai...natural, am încercat măcar o zi să las Photoshop-ul în pace şi încerc şi altceva.

(iso 200, 1/160, f5.6, 55mm)

(iso 100, 1/5 sec, f22-30, 18-35mm zooming)

(iso 400, 1/160, f5.6, 55mm)

(iso 100, 1/5 sec, f22-30, 18-35mm zooming)

Chitarele

2010-07-18T06:27:00.000-07:00

De la stâga la dreapta: Hora, Gibson şi lbanez (la fel ca cei trei muşchetari :D)

(iso 200, 187 sec, f3.8, 22mm, photoshoped)

Galbenele

2010-07-15T07:16:00.000-07:00

(iso 100, 1/800, f5.6, 55mm)

(iso 100, 1/320, f9, 55mm)

(iso 100, 1/250, f5.6, 55mm)

(iso 100, 1/800, f5.6, 55mm)

(iso 100, 1/1000, f8, 55mm)

Tată, vreau masină!!!

2010-07-11T14:54:00.000-07:00

Cineva îmi spunea că îmi lipseşte o doagă când mă urc pe ceva cu 2 roţi...(şi chiar avea dreptate!). Da' mă întreb: Când o să fac 18 şi m-oi urca şi în ceva cu 4 roţi...oare atunci o să fiu mai cu capul pe umeri? Nu ştiu...Sper doar să fie bine... (până atunci, nu pot să fac altceva decât să îmi imaginez cum ar arata maşina perfectă pentru mine :D)

(iso 400, 252 sec, f3.8, 22mm, photoshoped)

(iso 200 ,1/60 sec, f3.5, 18mm, flash)

- Tată, vreau maşină!
- Fiule, şi eu o vreau pe Angelina Jolie...

Euterpa - muza muzicii

2010-07-05T16:19:00.000-07:00

Zeiţa care avea darul să îi inspire pe muzicieni şi poeţi...(mai nou şi pe pozari :D)

La vânătoare de popândăi zburători

2010-06-19T14:46:00.000-07:00

Curiozitatea îi împinge pe unii să descopere America, iar pe alţii să asculte la uşă.(Eca de Queiros)

Fotografia de studio (partea II)

2010-06-16T13:31:00.000-07:00

sau "Marea aventură din studioul mic". (Continuare de la ultima postare)

De data asta, studioul a fost la şcoală, într-o săliţă de vreo 6mp - din care doar...1,5mp au fost disponibili pentru sesiunea de pozat(restul spaţiului fiind ocupat cu fel şi fel de instrumente).
Am fost rugat să am grijă ca la plecare să scot toate becurile din priză şi să opresc orice aparatură ce s-ar putea scurt-circuita...şi lua foc. Eh...pot să recunosc cu mândrie că nici unul din "miciile" incendii provocate în studio nu a avut cauze electrice. Doar aveam brichetă, ce amaru...

Orice meserie are riscurile ei... lucru incontestabil! Dar mă gândesc: Cât de rău poate fi să ajungi sticlă de Pepsi?

Adică, să înduri cu răbdare căzături, presiune, foc(arsuri de gradul 3 pe etichetă)...şi mai ales un pozar lipsit de minte. Cât de rău poate fi?

Pentru cei care au alte gusturi, şi preferă băuturile fine - "domneşti", aci le-am adus un vin bun. Lumina roșie e de la un bec învelit în hârtie creponată(merge la fel de bine și cu hârtie igienică, dacă-i roz)

Aici: o sticlă de Medoff, sub lumină de UV. Iniţial sticla a fost goală...dar să zicem că am rezolvat destul de repede problema cu nişte apă de robinet.

De la o vreme, am început să mă întreb cât o să mai reziste spray-ul pe post de butelie? Înauntru se încinsese rău de tot...îmi pârlisem deja de vreo 2 ori părul de pe mână, degetele îmi era pline de ceară topită...şi nici măcar pleata mea n-a scăpat neatinsă. Totuşi, spre bucuria și norocul meu...butelia a rezistat până la sfârşit, altfel sărea în aer cu tot cu studio...

PS1: Mulţumiri lui Bogdan Dorca pentru ajutor la chinuirea sticlei de Pepsi(cu toate că de fiecare dată când îl vedeam cu butelia în mână îmi stătea inima în loc).
PS2: Din nou...imag. au scop exemplificativ și nu au scop publicitar. Deci, NU vă apucați de beut. Sunteți tineri...aveți vreme destulă.

Fotografia de studio

2010-06-06T04:09:00.000-07:00

Zilele astea am primit...o mică provocare de la un prieten. Dap, fotografie de studio.
Vorba era să ne folosim de becuri, lămpi, veioze, fundaluri...(şi partea mai interesantă: o sticlă de "ceva") ca să facem o fotografie publicitară.

Studioul: 2 scaune, o pânză neagră şi una albă, o umbrelă argintie (împrumutată acum 6 luni de la o vecină :D), şi vreo 4 becuri(din care 2 s-au ars din prea multa mea grijă...)

Sticla de "ceva" (găsită în cămară, printre sticlele de bulion) a fost actorul principal.

Interesant de menționat: după o vreme am început să îmi imaginez(sau mai bine zis: să delirez și să îmi imaginez) ce gust ar putea să aibă vinul ăsta. Totuși, sticla(și conținutul acesteia) au rămas amândouă intacte până la final și s-a întors în cele din urmă, înapoi în cămară, la locul lor.

PS1: Imaginile postate NU au scop publicitar.

PS2: Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii dumneavoastră.
PS3: Este interzisă comercializarea ţigărilor şi băuturilor alcoolice minorilor. (Damn it!)

Despre cocalarismul manifestat în fotografie...

2010-05-19T13:32:00.000-07:00

Nu va faceţi iluzii oameni buni, acest stil care până nu de mult se manifesa numai în muzică, s-a întâmplat totuşi să se extindă şi pe alte plaiuri...
Fiind reprezentantul perfect al kitsch-ului, cocalarismul este în momentul de faţă o adevărată boală, împotriva a tot ceea ce este cu adevărat frumos.

Câteva poze, ca să va faceţi idee cum se manifestă în fotografie. E o formă de asa zisă artă - predomină roşul şi rozul(modalitatea cea mai eficientă de atragere a atenţiei asupra subiectului fiind culorile ţipătoare). De asemenea, sclipiciurile, steluţele şi orice alte chestii lucioase(ochelari, lanţuri, ojă ultra-reflectorizantă) asigură atragerea atenţiei asupra subiectului principal.

Sunt prezente editările în Bitmap şi mai nou - Photoscape!

În ceea ce priveşte realizarea fotografiilor care aparţin acestui stil, se remarcă mai multe tehnici:
1) Tehnica oglinzii - presupune un autoportret, realizat în faţa oglinzii din baie(ideal să se observe şi noile loţiuni pentru îngrijirea pielii, proaspăt comandate de la Avon sau Oriflame).
Se foloseşte blitz-ul aparatului de fotografiat, pentru suplimentarea lipsei de lumină şi pentru introducerea în fotografie a unui sclipici puternic, contrastant cu tot restul imaginii.
2) Tehnica aparatului înclinat - acest stil presupune înclinarea la aprox. 45 grade a aparatului de fotografiat. Se obţin astfel poze prost încadrate, dar cool.
3) Tehnica autoportretului - este unul din cele mai întâlnite tehnici de fotografiere în cadrul reţelelor de socializare Hi5. Presupune realizarea unui autoportret din mână(sau cu ajutorul ambelelor mâini). Subiectul (şi decolteul acestuia) este puternic evidenţiat prin folosirea acestei tehnici.

Odată depăşit nivelul -1, de cocalarism...urmează nivelul 0, de ciobănism. În cadrul acestui stil sunt înglobaţi toţi acei care încă nu cunosc felul cum se foloseste un aparat de fotografiat, dar au pretenţii de mari artişti fotografi.

Odată cu descoperirea aparatului de fotografiat apare dorinţa de manifestare pe diferite site-uri dedicate artei fotografice...(pentru laude, apreciezi pozitive şi manifestarea narcisismului, nicidecum pentru critici...)

De regulă, nivelul 0 poate fi repede depăşit: cu puţină răbdare şi dat cu geana prin grădina altora(adică, cei care cască ochii şi se mai uită în stânga şi-n dreapta la alţi pozari - se prind repede).

Cocalarismul o să rămână în continuare poate cea mai accesibilă formă de "artă", pentru că mizează pe simplitate, non-valoare, kitsch şi mai ales...pe narcisism şi orgoliu. Depăşirea acestor curente necesită o oarecare voinţă şi auto-educaţie...
Trăiesc cu speranţa că totuşi...se poate...şi mai bine. Dacă vrem.

PS: Imaginile postate au scop exemplificativ. Orice asemănare a personajelor cu realitatea este pur întâmplătoare.

Zambilele

2010-04-21T07:52:00.000-07:00

Camera obscură

2010-04-18T12:25:00.001-07:00

Cum am avut proiectul asta de chimie zilele astea, am vrut să facem și ceva...mai practic. Nici eu, nici colegul, Mihai, habar n-aveam în ce ne-am băgat și dacă o să ne iasă ceva. (Și sigur nici unul dintre noi nu cred că bănuiam exact ce urma să se întâmple...)

Am făcut rost de substanțe, de hârtie, de film developat, de aparate de mărit și de o sală numa' bună - întunecoasă, nici prea mare, nici prea mică, la care i-am blindat geamurile cu vreo 10m de staniol și o panză neagră....Beznă totală...deci Perfect!

Întuneric era. Bun...Acum trebuia să facem lumină: musai lumina roşie! că altfel beleam toată hârtia...un filtru, un bec de 60W, niște hârtie și scotch. Buun! aveam și lumina roşie. Acum puteam să expunem...

Reactorul ăla nuclear de pe masă se numeste cică "aparat de mărit"(dar mie tot reactor îmi pare:D) . Unealta asta măreşte filmul și proiectează, jos, pe hârtia fotografică imaginea filmului.

Aci îl puteţi vedea în acțiune pe marele maestru, expert la expuneri cronometrate - colegu' Mihai. (Facem abstracție de cele câteva poze la care am uitat să numărăm și ne-am întins la povești în timp ce expuneam hârtia).

Prima proba: Expunem o bucatică mică de hârtie. Calculam în mintea noastră...dacă becul e de 40W(clar mai slab decât unu de 60W sau 100W), deci musai tre' să expunem mai mult! Băgam 30 de sec.(mareee prostie...:D)

Băgam hârtia în revelator și asteptăm... Liniște. (Dacă nu ieșea nimic urma să ne dăm cu capu' de pereți că tocmai pierdusem vreo 3 zile degeaba căutând toate astea...)

io: "Măi, merge!!"
(ne uitam fascinati cum bucaţica aia de hârtie se înnegreşte în faţa noastră...intram amândoi în transă - între timp hârtia începuse să se înnegrească de-a binelea)
Mihai(trezit din transă): "Scoate-o! Scoate-o!"
(până să apuc penseta să o scot din revelator hârtia se înnegrise toată)
io: "La ce s-o să mai scot ca oricum am înnegrit-o"
(Începem să râdem...dar habar n-aveam de ce râdem. Destindere totală.. se pare că treaba mergea:D)

Au urmat bineînteles probe mai reuşite, şi expuneri mai bune. Treaba a mers frumos şi repede, şi în curând am umplut uşa dulapului cu poze. Era 12 noaptea când terminasem şi ieseam din camera obscură!

PS: Multumiri domnului Mihai Biriș pentru sfaturi şi film.

Locuri şi vremuri uitate

2010-04-07T10:30:00.000-07:00

Se întâmplă de multe ori ca oamenii să uite o grămadă de lucruri, fie că vor fie că nu...şi Doamne iartă-mă, şi eu uit de numa'(acei cărora le-am pierdut şi rătăcit obiecte sunt de acord cu mine în privinţa asta). Dar partea urâtă e că de multe ori...sunt unele lucruri care vor să fie uitate sau muşamalizate.

Iaca am nimerit, de astă dată io şi cu sora-mea, într-un loc...destul de ferit de lume, cam de 20 de ani încoace.("Nimerit" puţin spus...).

Cu ocazia asta am bagat de seamă că şi "colega" are mici înclinaţii spre pozat. Sau... poate de vină e aparatul care face treaba asta să pară destul de mişto.

Clădirile astea...peste care s-au asternut tonele de praf, şi care astăzi nu mai sunt apreciate cum au fost mai demult...mie cel puţin, îmi dau de gândit. De vină e firea asta schimbatoare a noastră...

Se întâmplă să mai uităm... :D acuma cât timp nu uităm de tot, încă putem să zicem că-i bine.
Astăzi se împlineşte un an de când la Chişinău au fost acele manifestări anti-comuniste. Noi am scăpat acum 20 de ani de comunişti...bine ar fi să nu uităm de unde am plecat şi să apreciem pe cei care încă luptă. Link către un jurnal

Biserica

2010-04-04T00:16:00.000-07:00

Rămăşiţele URSS-ului

2010-03-31T09:22:00.000-07:00

Am apucat acum câteva zile la un Zenit... Bineînţeles că l-am împrumutat, doar nu mă păleşte norocul într-un asemenea hal să primesc aşa ceva.

Aci pus-am câteva poze cu cele 2 aparate pe film care le am acum acasă, în special cu noul venit.

(Zenit E)

Partea foarte tare în legatură cu Zenitul ăsta, e că i se poate schimba obiectivul. Asta dacă ai obiective... Dacă nu ai(cum e şi cazul meu), poţi să folosesti pe post de obiectiv şi altceva...cum ar fi un telescop sau o lunetă astronomică. :D

(Zenit E şi Smena 8M)

Magăoaia asta de numai 999g (asta cu tot cu cele 30 de grame cât are un film, şi chestia de piele cu care ti-l agheţi după gât) seamană destul de bine cu T-90 rusesc. Dar făcând abstracţie de tonajul său, aparatul e încă în stare perfectă de funcţionare, şi sper în curând să trag câteva poze şi pe film.

Photoshop flowers

2010-03-22T14:00:00.000-07:00

Câteva flori artificiale, proiectate în photoshop și din cale afară de perfecte. Le prefer totuși pe cele naturale... De ce? Nu știu exact...poate pentru că ele cel puțin au miros...

Ivona - principesa Burgundiei

2010-03-15T10:14:00.000-07:00

Am avut ocazia de curând să văd teatru adevarat. Nu vorbesc de politicieni...și de gustul lor pentru spectacol pe care permanent îl joacă în țara noastră. E vorba de o piesă de teatru jucată de niște studenți la actorie.

Filip - fiul regelui - o întâlnește pe Ivona, o tânără hidoasă, și decide să o ia de logodnică, mai mult din teribilism pentru a sfida pe toți cei de la curte şi pentru a arăta că detestă idealizarea frumuseţii.

Dar odată cu aducerea fetei în familie - tăcerea, nevinovăția și urațenia sa încurcă lucrurile, iar prezenta ei tulbură toate personajele care încep să se simtă incomodați de propriile lor boli sufletești.

Ivona, prin simpla ei prezență trezește conștiințe și amintirea vechilor păcate, lucru care îi va și aduce moartea în cele din urmă.

Ar merita din când în când să mai ieșim din carapacea noastră, să vedem și altceva în afară de Bahmu', Nikite, Irinei și kitsch-uri. Nu se compară materia fecală care o primim cu drag de la televizor, drept mâncare - cu adevarata hrană pe care se presupune că ar trebui să o mâncăm.

Ziua mamei

2010-03-08T06:11:00.000-08:00

Asculta mai multe audio Muzica
(musai trebuie ascultată piesa :D)

(cred că m-o apucat Galanthus nivalis mania)

Vioara, iedera si muzica

2010-03-05T13:04:00.001-08:00

Muzica asta...nu degeaba se zice despre ea că e nemuritoare. Timpul poate mai trece, instrumentele și ele se mai strică, peste ce creează oamenii crește iedera și se așterne praful...da' totuși muzica rămâne. Nu doar muzica...arta, frumosul adevărat. Dacă ceva e frumos cu adevarat, va fi reînviat și redescoperit mereu și mereu de oameni.

1 Martie muncitoresc

2010-03-01T08:11:00.000-08:00

Câteva poze cu niște ghiocei, o parte din ele facute la pădure și cealaltă parte din ele facute la țară. Primii vestitori ai primaverii... aștept să apară și toporașii, viorelele și lăcramioarele. :D

Cum functioneaza o lentila? (a.k.a. the laser-blade of master Yoda)

2010-02-26T11:53:00.000-08:00

Pentru cei care n-au avut ce face şi şi-au pus întrebarea cum amaru' funcţionează o lentilă...sau mai degrabă, ce se întamplă cu lumina care trece printr-o lentilă, am venit cu câteva imagini, care sper să îi ajute:

(asta e lentila, cu dioptria de vreo +8)

(linia verde ce se vede e un fascicol de lumină de la un laser astronomic)

Primul experiment: schimarea direcției luminii la trecerea printr-o lentilă

Schimbarea direcţiei fascicolului de lumină este datorată trecerii luminii printr-un mediu cu densitate diferită: în cazul de faţă lumina care trece prin aer, apoi prin sticlă, după care din nou prin aer (mai multă teorie găsiţi în cărţile de fizică de clasa a 9-a sau pe site-uri gen: www.referate.ro, aici numa' imagini :P)

Al doilea experiment, ceva reflexii într-o oglindă(fac pariu că oglinda asta s-ar fi bucurat dacă era și ea stearsă:D)

(oglinda)

(reflexia fascicolului)

(Oglinda înclinată la 45 grade, privită de sus)

(Reflexia fascicolului de lumină în oglindă)

In vreme de iarna...

2010-02-25T08:58:00.000-08:00